Sublim! „Sufletul românesc, în sunet de vioară”! Nemuritoarea „Baladă” ce îi aparține lui Ciprian Porumbescu, în interpretarea lui Marcel Ștefăneț(Video)
Violonistul Marcel Ștefăneț, a realizat o interpretare sublimă a veșnicii „Balade”, care a fost compusă în 1880. „Balada” este una dintre puținele lucrări românești ale secolului al XIX-lea care se bucură de mare popularitate în continuare, stilizând elemente ale doinei, baladei și romanței, prezentându-le într-o scriitură instrumentală romantică, expresivă, de mare lirism, ce îi aparține lui Ciprian Porumbescu.
Cunoscutul violonist, Marcel Ștefăneț, baștinaș din stânga Prutului, a reunit prin a sa interpretare sufletele ambelor maluri. De asemenea, se prezintă un videoclip pe potriva lirismului insuflat.
„Vă prezint videoclipul oficial la celebra “Balada” a lui Ciprian Porumbescu!!! Sunt convins că mulți se regăsesc în această capodoperă unică! Vă doresc vizionare plăcută!!!” – a relatat Marcel Ștefăneț.
Vizionați mai jos – Marcel Ștefăneț – „Balada” Ciprian Porumbescu:
Amintim că:
„Ciprian Porumbescu s-a născut în data de 14 octombrie 1853 la Sipotele Sucevei, într-o casă modestă de țară, ca fiu al Emiliei și al preotului Iraclie Golembiovski. Din cauza sărăciei, Ciprian Porumbescu nu s-a putut bucura de o formare muzicală continuă și completă. A început studiul muzicii la Suceava și Cernăuți, unde conducea corul Societății Culturale „Arboroasa”. În anul 1871, la aniversarea a 400 de ani de la zidirea Mănăstirii Putna, la festivități, alături de Mihai Eminescu, Ioan Slavici, A.D Xenopol, Nicolae Teclu și alții, participă și Ciprian Porumbescu, uimind asistența cu minunatul său cântec de vioară.
Apoi, cu ocazia unei burse, își continuă studiile la „Konservatorium fur Musik” din Viena, unde dirijează corul Societății Studențești „Romania Juna” . Aici a scos, în anul 1880, colecția de douăzeci de piese corale și cântece la unison, reunite în „Colecțiune de cântece sociale pentru studenții români” („Cântecul gintei latine”, „Cântecul tricolorului”, „Imnul unirii – Pe-al nostru steag”- actualul imn al Albaniei), prima lucrare de acest gen din literatura noastră.
După acea perioadă, a urmat cea mai frumoasă etapă a vieții sale artistice. La 11 martie 1882 are loc premiera operei sale „Crai nou” (prima operetă românească, având premiera la Brașov, în Sala Festivă a Gimnaziului Românesc), piesă în două acte scrisă de Ciprian Porumbescu pe textul poeziei poetului Vasile Alecsandri. Succesul imens impune reluarea spectacolului în 12 și 23 martie, pe aceeași scenă.
Printre lucrările sale se numără: „Rapsodia română pentru orchestră”, „Serenadă”, „La malurile Prutului”, „Altarul Mănăstirii Putna”, „Inimă de român”, „Odă ostașilor români” și altele.
Ciprian Porumbescu se stinge din viață în casa de la Stupca, sat numit azi Ciprian Porumbescu în onoarea marelui compozitor, sub ochii tatălui său și ai surorii sale, Mărioara, pe data de 6 iunie 1883 la 29 de ani, fiind bolnav de tuberculoza.
Întreaga sa creație muzicală se încadrează în sfera curentului romantic; manifestând în totalitate elemente tehnice și de expresivitate ale acestui curent. În lucrările sale, Porumbescu inserează tematici patriotice, elemente de expresivitate ce-l definesc ca stil, de o muzicalitate aparte, în care afișează o serie de trăiri personale, gânduri și idei, ce doar în acest mod pot fi auzite.” – sursa wikipedia.
Sursa info: Facebook.com
Sursa info: YouTube.com
Sursa info: Wikipedia.ro
Autor: Ascherov Tatiana
(215)
